In general, reuninile G7 si G20, forumul economic global de la Davos si alte intalniri ale oamenilor politici de prim rang, ale directorilor executivi de succes, cat si ale altora care au trecut prin scoala de “leadership” a vietii, nu sunt altceva decat prilejuri pentru poze de grup, zambete false si interviuri in aer liber pline de platitudini ucigatoare de neuroni. Daca exista vreun efect al acestor intalniri, acesta este pe termen foarte scurt ( una – doua zile) si se observa in principal in pietele care au nevoie de scuze pentru a continua un trend (vezi piata marfurilor in prima jumatate a lui 2008). Frivolitatea acestor intalniri devine evidenta daca stergem de praf declaratiile ceva mai vechi si le analizam in lumina evenimentelor actuale. Foarte putine din discutiile acestor intalniri trec testul timpului. Sa luam ca exemplu forumul economic global de la Davos, 24 – 28 ianuarie 2007: mai mult…
Conversatie despre FX:
A: Mai creste euro?
B: Fata de ce?
A: Fata de cat e acum.
Ce faci cand esti jurnalist de business la un ziar financiar si iti trebuie stiri pentru site-ul ziarului? Deschizi platforma de stiri si cotatii in timp real, apesi F9, tastezi EURRON= si astepti. Mai devreme sau mai tarziu tot pica o stire. De exemplu la 14:27 pica o stire cu Societe Generale. Ceva despre euro, forint, zlot, leu, pozitii long. Se recomanda inchideri de pozitii long. Din cauza de banci elvetiene si japoneze. Simti ca ametesti, cum ai putea sa traduci nebunia asta cu patru monede si doua banci centrale? Si in plus, ce sunt pozitiile long? Dai new tab, google.com, “long positions”. Nu, zeul google e neindurator. “long euro positions” ? Nici asa nu prea iese nimic. Dupa 40 de minute de sapat in adancurile internetului esti mai confuz decat la inceput. In plus, acum esti si iritat. Parca astia de la Reuters isi bat joc de tine. Da’ ce, tu esti prost, nu poti sa intelegi ce inseamna “long positions”? Ai intelege imediat daca ti-ar explica cineva frumos. Internet idiot! mai mult…
Intr-o piata aflata pe un trend descendent de aproximativ un an si jumatate, cu o accentuare a scaderilor in ultimele 6 luni, orice “bear market rally” este o oportunitate pentru diversi analisti ai fenomenului bursier de a proclama bottom-ul indicilor. Si acum ne aflam intr-un astfel de moment: indicele S&P 500 a stabilit pe 9 martie un nou minim al ultimilor 12 ani, la interesanta valoare de 666 puncte, urmand apoi o revenire de peste 10% de la minim, fapt ce a determinat o serie de vanatori de bottom sa celebreze o noua victorie istorica a binelui in lupta cu raul. mai mult…
De ceva vreme se tot vorbeste despre invatamintele pe care le vom trage cu totii din aceasta criza economica. Se vorbeste despre cum vom invata sa fim mai eficienti, sa fim mai precauti, sa nu mai visam randamente extraordinare in fiecare an. Personal, ma indoiesc ca vom invata prea multe. Lacomia si hiper-optimismul nu vor disparea. mai mult…
Indicii americani se afla iarasi in preajma minimelor multianuale inregistrate la sfarsitul lui noiembrie. Marti, indicele Dow Jones Industrial Average a inchis sesiunea la 7552,6 – cu doar 0,31 puncte peste inchiderea din 20 noiembrie, cea mai scazuta inchidere din 2002 pana in prezent. De mentionat ca din 1998, indicele a mai inchis sub 7600 doar de cateva ori:
- Pe 9 ianuarie 1998 – la 7580,42
- Pe 31 august 1998 – la 7539,07
- 6 inchideri intre 30 septembrie si 9 octombrie 2002, cea mai scazuta fiind la 7286,27
- 3 inchideri intre 10 si 12 martie 2003 , cea mai scazuta fiind la 7524,06
- Pe 20 noiembrie 2008 – la 7552,29
Suntem astfel foarte aproape de un minim al ultimilor 11 ani. Daca tot retestam acest minim, sa vedem ce s-a schimbat pentru componentii Dow Jones Industrial Average de la ultima incercare, adica din 20 noiembrie. Iata evolutia 20 noiembrie – 17 februarie pentru fiecare din componentii, clasati dupa sectorul economic: mai mult…
E luni dimineata si vrei sa afli ce e nou in economie. Stirile sunt in nota obisnuita, adica proaste.
Noua moda la banci: pierderi de miliarde.
- BNP Paribas anunta ca asteapta o pierdere de 1,4 miliarde EUR pe ultimul trimestru din 2008 si vrea sa vanda statului francez actiuni preferentiale in valoare de 5,1 miliarde EUR. Vina pentru pierderi o poarta volatilitatea din pietele de capital si picajul din pietele de actiuni.
- ING se asteapta la o pierdere de 3,3 miliarde EUR pe ultimul trimestru din 2008. CEO-ul Michel Tilmant va fi inlocuit de actualul presedinte al consiliului de administratie, Jan Hommen. ING doreste sa scada costurile cu 1 miliarde EUR in 2009, printre masurile ce vor fi luate fiind vanzarea unor divizii si concedierea a 7000 de angajati. mai mult…
Probabil ca va sunt cunoscute pamfletele lui Dan Popa reunite sub titlul “Jurnalul unui bancher“. Daca nu, macar de jurnalul lui Tetelu din Academia Catavencu ati auzit. Prin astfel de exercitii de imaginatie patrundem in mintea unor persoane cu influenta pentru a le observa incompetenta, ipocrizia si vulgaritatea. Totusi, nimic nu e mai bun decat originalul. Atunci cand un tetel bancher trimite un email la adresa gresita, iar acesta este facut public, poti vedea ce gandeste cu adevarat. Despre un astfel de caz discut in acest articol. Angelo Mozilo, co-fondator si fost CEO al Countrywide Financial, si-a adus in mod involuntar contributia la jurnalul smecherilor de pretutindeni. mai mult…
Cred ca se poate spune ca anul 2008 a fost, in general, un an prost. Bursele au picat, economiile si-au scazut ritmul de crestere, somajul a crescut, ba chiar si inflatia a crescut in prima parte a anului. Am vazut falimente bancare rasunatoare, fraude nemaiintalnite, “rogue trading” – un spectacol care provoaca indignare in prima faza si mai apoi lehamite. Cei mai multi investitori s-au simtit neputinciosi in fata valului de stiri negative din lumea financiara si din economie in general. Nu putini, cel putin in Romania, au negat la inceput existenta problemelor. Cei care continua sa nege si astazi sunt cei ale caror portofolii au avut cel mai mult de suferit. Cei mai multi insa au ajuns sa priveasca circumspect piata de capital si si-au pierdut asteptarile optimiste in ceea ce priveste cresterea economica si aprecierea valorii activelor de tot felul. Ca dovada a acestei stari de spirit sta efectul scandalului Madoff. Sau mai bine zis, lipsa efectului. 50 de miliarde de dolari au disparut peste noapte si piata de capital abia a simtit socul. In ianuarie 2008, scandalul Kerviel – care a adus Societe Generale o pierdere de aproximativ 7 miliarde euro – a fost acompaniat de picaje bursiere mult mai accentuate.
La inceputul anilor 2000 companiile din sectorul tehnologiei au inregistrat cresteri uriase. Dotcom bubble”, cum a fost denumita aceasta bula, a avut ca efect ulterior trimiterea indicilor bursieri in “bear market” si a economiei SUA in recesiune. Acum, economia SUA este din nou in recesiune, indicii bursieri s-au depreciat cu peste 40% de la maxime, iar toate acestea sunt urmarea unei alte bule, de data aceasta imobiliara. Si fara indoiala mult mai grava decat cea precedenta. Gravitatea acestei crize si incercarile disperate ale autoritatilor americane de a salva economia ar putea duce la crearea unei noi bule, si anume cea a bondurilor cu maturitate indepartata – “long-term treasuries”.
Trecutul recent
Inainte de a analiza contextul economic actual si politicile monetare ce influenteaza piata bondurilor, sa vedem unde ne situam comparativ cu alte momente asemanatoare din punct de vedere economic in ultimii ani.
Pretul bondurilor de stat americane cu maturitate la 10 ani (10Y T-Note) a crescut de la mijlocul lunii octombrie si pana in prezent cu peste 20%. Randamentul (yield-ul) acestora a scazut la aproape 2%, cea mai joasa valoare din ultimii 45 de ani. Revenind:
- in anul 2003, dupa criza din tehnologie si recesiunea economica, SUA se confrunta cu deflatie, iar dobanda la dolar era 1%. Pretul 10Y T-Note a crescut cu 13,3% in doua luni;
- in anul 2001, dupa atacurile de la 11 septembrie, guvernul SUA a luat o masura fara precedent anuland licitatiile pentru bondurile cu maturitate la 30 de ani cu scopul de a reduce oferta, crescand astfel preturile si implicit scazand randamentele. Urmarea acestor masuri a fost o crestere a pretului la 10Y T-Note cu circa 10% intr-o luna si jumatate;
- in anul 1998, Rusia a intrat in incapacitate de plata a datoriilor externe. Acest fapt a dus la lichidarea masiva a activelor cu grad ridicat de risc si migrarea investitorilor catre bonduri, preferandu-se siguranta acestora. In doua luni, pretul bondurilor de stat americane la 10 ani a crescut cu aproximativ 11%.
Senatul american a respins joi seara planul prin care industria auto urma sa primeasca un imprumut de 14 miliarde USD. Asta m-a facut sa cred ca m-am pripit cu concluzia ultimului articol. Poate statul american nu a devenit atat de darnic pe cat credeam.
In aceste conditii, conducatorii GM spun ca falimentul va veni in ianuarie, sindicalistii de la UAW spun ca nu este vina lor, iar Obama ii cere lui Bush sa ia masuri. Si se pare ca acestea vor fi luate. mai mult…
